Despre adoptarea euro. Intre Isarescu, analistii externi si realitatea pietelor

In jurul momentului adoptarii euro vad ca s-a iscat in ultimele zile o ampla discutie, concluziile inclinand catre o probabila intarziere a calendarului. Mai jos, atasez un studiu legat pe aceasta tema. Cand, si mai ales care sunt strategiile castigatoare ale acestui proces.

Fara indoiala, avantajele adoptarii monedei unice sunt evidente. Cresc schimburile comerciale cu celelalte tari membre ale Uniunii Monetare, iar acest lucru stimuleaza substantial cresterea productiei. Pe urma, discutam despre costurile mai mici ale tranzactiilor, concurenta crescuta, si înlaturarea riscului de curs pe termen lung. Pe lânga avantajele în domeniul schimburilor comerciale, mai exista si alte avantaje ale adoptarii euro, cum ar fi prime de risc mai scazute la credite si îmbunatatirea disciplinei politicii monetare.

Ce se pierde, insa? Renuntarea la utilizarea politicii monetare ca instrument de stabilizare.De asemenea, dacă e să evaluăm costurile adoptării euro, trebuie tinut cont de amploarea si frecventa socurilor asimetrice, de costurile acceptarii unei politici monetare armonizate cu cea a zonei euro mai mult decât cu conditiile interne,

De cealalta parte, mai avem câstigurile rezultate din reducerea primei de risc la dobânzi si eliminarea variatiilor ideosincratice ale cursului de schimb nejustificate de factorii economici fundamentali. Rezultatele arata ca tarile din Europa Centrala ar face fata unei volatilitati macroeconomice mai mari în cadrul zonei euro decât în afara sa, presupunând ca politica monetara în afara zonei euro este eficienta din punct de vedere ethnic. Dar, destul cu explicatiile. Studiul îl aveti aici , iar opiniile analistilor, aici

Decizii noi la Citi Romania

Este vorba de externalizarea activității de analiză a situațiilor financiare ale clienților către Citibank Slovakia (a.s.), aprobandu-se conținutul contractului încheiat de către Citibank România SA cu Citibank Slovakia (a.s.). În conformitate cu prevederile Capitolului III al Normei nr. 12/2003 a Băncii Naționale a României privind supravegherea solvabilității și expunerilor mari ale instituțiilor de credit, în baza analizei fiecărei tranzacții, se  aprobă tranzacțiile conducând la expuneri mari pentru Bancă. Se aprobă scoaterea de pe lista mijloacelor fixe ale Băncii a mașinii folosite de către Dna.Adela Monica Radulescu - Director General Adjunct. Totodată, se decide că această mașina va fi înstrăinată de către bancă către Dna.Radulescu. Integrala deciziilor, o aveti aici

O propunere. Externalizarea unor servicii ale BNR, dupa model norvegian.

În principiu, oricine posedă bancnote şi monede acordă un împrumut fără dobândă băncii centrale. Acest lucru permite băncii centrale să investească şi să obţină un profit pe capital echivalent împrumutului fără dobândă, asigurându-i astfelun venit din emisiunea de monedă (seignorage). Astfel, se poate afirma că beneficiarii acoperă anumite costuri legate de numerar. Dacă beneficiarii ar suporta toate costurile cu distribuţia numerarului, ar acoperi mai mult decât costul pentru utilizarea numerarului, ceea ce e ineficient. Drept pentru care, Norges bank a actionat in 3 etape. I. înfiinţat Norsk Kontantservice AS (NOKAS), deţinută în comun de bănci private şi Norges Bank.În etapa a doua se propunea reducerea numărului de depozite ale băncii centrale şi a perioadei din zi în care băncile să poată aduce sau retrage bani la/de la un depozit al băncii centrale, pentru care băncile să primească dobândă. Asociaţia băncilor nu a fost de acord, invocând necesitatea unor depozite pentru depozitarea interimară şi redistribuire şi a solicitat luarea în considerare a unor aranjamente cu depozitele private. Acest aranjament trebuia să se bazeze pe anumite reguli, conform cărora băncile să poată să-şi depoziteze numerarul şi să primească o anumită formă de remuneraţie, ca şi cum numerarul ar fi fost depozitat la banca centrală. Restul, aici

Când trebuie ajustată rata dobânzii? Între indecizie şi aşteptări.

Există trei motive care justifică ajustarea parţială a ratei dobânzii. Primul, când Bamca Centrală are incertitudini cu privire la adevărata structură a economiei şi această sursă potenţială de erori de politică monetară o determină să acţioneze mai puţin decis. Al doilea, când BNR este la fel de ezitantă să reacţioneze la publicarea de date iniţiale, care fac obiectul unor revizuiri ulterioare. Şi al treilea, care sugerează că factorii de decizie în domeniul politicii monetare pot influenţa aşteptările pieţei, dacă au suficientă voinţă să aplice, chiar şi treptat, o ajustare amplă a ratei dobânzii, atunci când este necesar. De exemplu, dacă oficialii BNR sugerează pieţei că e dispusă să majoreze rata dobânzii de referinţă cu 120 de puncte de bază (cu condiţia persistenţei unei creşteri de, să presupunem, 40 de puncte de bază a inflaţiei) şi chiar să demonstreze această hotărâre prin aplicarea unei creştero treptate a ratei dobânzii. Dacă publicul crede că această direcţie va fi aplicată atâta timp cât este necesar pentru a reduce inflaţia, aşteptările pieţei se vor ajusta rapid, cu efect benefic asupra reducerii inflaţiei. Deocamdată, BNR e în situaţia 1 sau cel mult 2. Adică ezitantă. Un studiu al FED, legat de momentul oportun al modificării ratei dobânzii de politică monetară, aici

despre cum a ramas seful Biroului de Credit fara prime de 423.000 de lei

“Nu se aproba limita valorica anuala de 423.000 de lei reprezentand remuneratia si primele brute care pot fi acordate directorului general (Serban Epure- n.n.), precum si a utilizarii de catre acesta a unui autoturism si a unui telefon” se arata in Hotararea 3/2007 a CA al Biroului de Credit. Nu a fost aprobata nici imputernicirea lui Ilie Mihai sa semneze in numele Biroului contractul de administratie cu membrii CA, acestia preferand`o pe Elena Petculescu.

Ceva e neclar in aceste decizii…

Cat despre 423.000 de lei/an…adica peste 10.000 de euro /luna. Nu e cam mult domnule Epure, pentru a conduce o institutie care da rateuri cam des?

Viata de ombudsman bancar…

…nu e chiar atat de frumoasa si lina, asa cum cred unii. Pentru cei care vor sa afle care sunt greutatile Ombudsmanului bancar din Franta, care sunt problemele pe care i le sesizeaza clientii in general, cotele de piata ale sesizarilor si posibilele solutii, atasez raportul de activitate pe anul trecut, aici

Un studiu FMI foarte bine documentat

…despre cat a costat pana acum criza subprime (1000 de miliarde de dolari, zice FMI), despre cat se joaca strainii pe leu, despre care sunt perspectivele finantarii straine pe pietele emergente….

Capitolul 1 il gasiti aici, capitolul al II-lea ,aici, iar al treilea, aici

Studiul mai are si cateva anexe care sunt interesante pentru cei pasionati de comparatii. Anexa1, o puteti citi aici

“Vreti o damn fuckin` de asigurare de viata? Click the right button!”

Asiguratorul Groupama isi va lansa in iunie canalul de Internet assurance, prin care vrea sa incheie 100.000 de polite in urmatorii patru ani. Francezii au alocat acestei operatiuni (costuri necesare implementarii sistemului de IT plus cele de publicitate) intre 100 si 150 mil euro. O sugestie, ca de la francofon la francofon…daca vor sa aiba succes pe piata noastra, sa afiseze pe pe site cateva fete de la pagina 5 si sa foloseasca in contract expresii ca “Doresc sa imi asigur curva asta de viata…”, sau “Ma oblig sa achit the fucking amount…”. Genereaza trafic.

Studiul Standard &Poor`s: Preturile apartamentelor - corectie in intreaga Europa

Pentru analistii in genul inteligentului Zilisteanu. Potrivit Standard & Poor`s, preturile imobiliare in intreaga Europa va suferi in urmatorii doi ani corectii “ample si dureroase”

Este descris mecanismul bulelor speculative din Franta, Spania si Marea Britanie. Studiul, extrem de interesant, puteti sa`l descarcati de aici

Patru banci franceze suspecte de “intelegeri anticoncurentiale”

Consiliul Concurentei din Franta a decis ieri sa perchezitioneze sediile a 4 banci, care detin 15 % din piata creditului imobiliar, suspectate de intelegeri anticoncurentiale. Este vorba despre Banques Populaires, Caisses d’Epargne, Crédit Agricole si Crédit Mutuel.

Decizia vine la 7 ani dupa ce, “tinand cont de gravitatea faptelor si de intelegerile la nivel national, acelais Consilui al Concurentei a sanctionat 9 banci din Hexagon (printre care Crédit Agricole, BNP, Société Générale, Crédit Lyonnais, Caisses d’Epargne si Crédit Mutuel) cu 175 milioane de euro. Sanctiunea, confirmata si dupa apelul inaintat de banci a constituit un record al vremii.