Mishkin despre tintirea inflatiei. Un excelent articol.

Bancherii centrali de regula, sunt prost platiti, spune Mishkin, unul dintre membrii boardului FED. “Nu cunosc niciun guvernator care sa fie platit in baza performantelor sale”, adauga el in ultimul numar al revistei Journal of Money Credit and Banking. Banca Centrala a Noii Zeelande e obligata prin contract sa tina inflatia intr-un interval de variatie de 1-3 %. Daca nu reuseste, Guvernatorul e demis. In Marea Britanie, contractul prevedea ca in cazul unei abateri, Guvernatorul sa trimita o scrisoare publica Premierului, in care sa explice de ce si-a ratat tinta. Despre salariile guvernatorilor, despre contractele tintirii inflatiei, despre banda optima de variatie , cititi aici

Profitabilitatea bancilor straine vs. a celor autohtone

Există o vastă literatură de specialitate referitoare la profitabilitatea băncilor. Majoritatea studiilor, însă, se concentrează asupra pieţelor cu o prezenţă scăzută a băncilor străine. În plus, aceste studii ignoră faptul că băncile străine pot fi afectate diferit de anumiţi factori în comparaţie cu băncile autohtone, precum şi de factori suplimentari, cum ar fi condiţiile din ţara de origine şi strategiile instituţiilor-mamă.

Concluziile unui studiu foarte interesant, arata ca profiturile băncilor străine scad odată cu dezvoltarea pieţelor de capital. Sau ca băncile preluate înregistrează un randament al activelor de 0,51% faţă de cel al băncilor autohtone, de 0,45%. Mai este dat exmplul BC a Poloniei, care arata ca datorită situaţiei economice din Germania, unele bănci germane au transferat profiturile realizate de sucursale la băncile mamă prin dividende foarte mari. De asemenea, Banca centrală a Ungariei menţionează scenariul în care datorită problemelor de pe pieţele din ţara de origine, băncile străine au evitat să sprijine cu capital sucursalele din străinătate. Studiul complet il aveti aici

O propunere. Externalizarea unor servicii ale BNR, dupa model norvegian.

În principiu, oricine posedă bancnote şi monede acordă un împrumut fără dobândă băncii centrale. Acest lucru permite băncii centrale să investească şi să obţină un profit pe capital echivalent împrumutului fără dobândă, asigurându-i astfelun venit din emisiunea de monedă (seignorage). Astfel, se poate afirma că beneficiarii acoperă anumite costuri legate de numerar. Dacă beneficiarii ar suporta toate costurile cu distribuţia numerarului, ar acoperi mai mult decât costul pentru utilizarea numerarului, ceea ce e ineficient. Drept pentru care, Norges bank a actionat in 3 etape. I. înfiinţat Norsk Kontantservice AS (NOKAS), deţinută în comun de bănci private şi Norges Bank.În etapa a doua se propunea reducerea numărului de depozite ale băncii centrale şi a perioadei din zi în care băncile să poată aduce sau retrage bani la/de la un depozit al băncii centrale, pentru care băncile să primească dobândă. Asociaţia băncilor nu a fost de acord, invocând necesitatea unor depozite pentru depozitarea interimară şi redistribuire şi a solicitat luarea în considerare a unor aranjamente cu depozitele private. Acest aranjament trebuia să se bazeze pe anumite reguli, conform cărora băncile să poată să-şi depoziteze numerarul şi să primească o anumită formă de remuneraţie, ca şi cum numerarul ar fi fost depozitat la banca centrală. Restul, aici

Când trebuie ajustată rata dobânzii? Între indecizie şi aşteptări.

Există trei motive care justifică ajustarea parţială a ratei dobânzii. Primul, când Bamca Centrală are incertitudini cu privire la adevărata structură a economiei şi această sursă potenţială de erori de politică monetară o determină să acţioneze mai puţin decis. Al doilea, când BNR este la fel de ezitantă să reacţioneze la publicarea de date iniţiale, care fac obiectul unor revizuiri ulterioare. Şi al treilea, care sugerează că factorii de decizie în domeniul politicii monetare pot influenţa aşteptările pieţei, dacă au suficientă voinţă să aplice, chiar şi treptat, o ajustare amplă a ratei dobânzii, atunci când este necesar. De exemplu, dacă oficialii BNR sugerează pieţei că e dispusă să majoreze rata dobânzii de referinţă cu 120 de puncte de bază (cu condiţia persistenţei unei creşteri de, să presupunem, 40 de puncte de bază a inflaţiei) şi chiar să demonstreze această hotărâre prin aplicarea unei creştero treptate a ratei dobânzii. Dacă publicul crede că această direcţie va fi aplicată atâta timp cât este necesar pentru a reduce inflaţia, aşteptările pieţei se vor ajusta rapid, cu efect benefic asupra reducerii inflaţiei. Deocamdată, BNR e în situaţia 1 sau cel mult 2. Adică ezitantă. Un studiu al FED, legat de momentul oportun al modificării ratei dobânzii de politică monetară, aici

Un studiu FMI foarte bine documentat

…despre cat a costat pana acum criza subprime (1000 de miliarde de dolari, zice FMI), despre cat se joaca strainii pe leu, despre care sunt perspectivele finantarii straine pe pietele emergente….

Capitolul 1 il gasiti aici, capitolul al II-lea ,aici, iar al treilea, aici

Studiul mai are si cateva anexe care sunt interesante pentru cei pasionati de comparatii. Anexa1, o puteti citi aici

Global Risk 2008…

Economia globală este expusă în 2008 la patru categorii mari de risc, asociate mai ales sectorului financiar, dar şi securităţii alimentare, sistemului de aprovizionare a companiilor şi pieţei de energie, acestea putând marca evoluţia lumii în următoarele decenii,potrivit Forumului Economic Mondial. Sectorul financiar, securitatea alimentară, sistemul de aprovizionare a companiilor şi piaţa energetică reprezintă patru elemente determinante ale evoluţiei economiei mondiale şi bunăstării societăţii globale, notează experţii Forumului Economic Mondial în raportul “Global Risks 2008″. Deşi riscurile nu pot fi eliminate, specialiştii instituţiei notează că ele pot fi mai bine înţelese şi administrate. Cele mai mari apropiate şi, totodată, cele mai severe riscuri pentru economia mondială, din punctul de vedere al costurilor, se grupează în 2008 în sectorul financiar”

Raportul complet,  aici

Teoria jocurilor a lui Nash si negocierea salariului

Citeam teoria jocurilor in economie, a lui Nash. Una dintre chestiunile cu aplicabilitate directa este jocul negocierii.

Mai multe, aici

ce mai zice Hyun

Omul analizează datoriile în sistemul financiar în condiţiile în care activele pe care le deţin împrumutătorii includ creanţele împotriva altor împrumutători. Este posibil ca spread-urile să scadă pe măsură ce datoriile cresc, întrucât creşterile preţurilor activelor alimentate de datorie şi cele ale bilanţurilor duc la o consolidare reciprocă. Pe de altă parte, este posibil ca reducerea datoriilor să atragă creşteri ale spread-urilor, aşa cum se observă în timpul crizelor. Multe active reprezintă creanţe împotriva altor împrumutători. Astfel, valoarea acestor active fluctuează proporţional cu bilanţurile împrumutătorilor. În situaţia în care creanţele şi obligaţiile leagă instituţiile financiare în cadrul unui sistem strâns sudat, valorile relative ale pasivelor şi activelor (şi în consecinţă şi valoarea netă), disponibilitatea creditului şi preţurile activelor sunt interconectate şi fluctuează împreună. Schimbările din bilanţuri afectează preţurile activelor, iar modificările de la nivelul preţurilor activelor vor afecta bilanţurile. Hyun zice că activele au un rol indirect în amplificarea şocurilor în măsura în care bilanţurile servesc drept canal pentru transmiterea lor. Studiile de până acum fac distincţia între două canale. Primul constă în creşterea creditului şi operează prin intermediul bilanţului împrumutătorului, iar al doilea canal operează prin intermediul bilanţurilor băncilor (Bernanke şi Blinder (198  

Hyun Song Shin ,Risk and Liquidity BIS Working Paper

Studiul analizează evaluarea datoriilor financiare, în condiţiile în care activele pe care le deţin împrumutătorii includ creanţele împotriva altor împrumutători. Mai mult, aici

De ce nu pot fi calculate riscurile bancare

Una dintre criticile care se aduc modelelor de analiza a riscului este faptul ca acestea nu asigura decât un grad de încredere de circa 95%. Bancherii sunt însa profund preocupati de diferenta de 5%, care în una din 20 de situatii poate provoca pierderi majore. Imposibilitatea acoperirii în proportie de 100% se datoreaza faptului ca exista anumite variabile – de natura unor evenimente macroeconomice sau de alta natura exogena– care nu pot fi cuantificate si deci cuprinse în ecuatie.

Restul, aici :modele_matematice.doc