Am primit prezentarea pe care viceguvernatorul Cristian Popa a sustinut`o la Praga, zilele trecute. Cuprinde datele aduse la zi in privinta prognozei de inflatie, a volumului de lichiditate sterilizat de BNR, comparatii interesante cu statele din regiune si o estimare grafica a efectului Balassa Samuelson, Atasez fisierul, aici
Bancherii centrali de regula, sunt prost platiti, spune Mishkin, unul dintre membrii boardului FED. “Nu cunosc niciun guvernator care sa fie platit in baza performantelor sale”, adauga el in ultimul numar al revistei Journal of Money Credit and Banking. Banca Centrala a Noii Zeelande e obligata prin contract sa tina inflatia intr-un interval de variatie de 1-3 %. Daca nu reuseste, Guvernatorul e demis. In Marea Britanie, contractul prevedea ca in cazul unei abateri, Guvernatorul sa trimita o scrisoare publica Premierului, in care sa explice de ce si-a ratat tinta. Despre salariile guvernatorilor, despre contractele tintirii inflatiei, despre banda optima de variatie , cititi aici
Există o vastă literatură de specialitate referitoare la profitabilitatea băncilor. Majoritatea studiilor, însă, se concentrează asupra pieţelor cu o prezenţă scăzută a băncilor străine. În plus, aceste studii ignoră faptul că băncile străine pot fi afectate diferit de anumiţi factori în comparaţie cu băncile autohtone, precum şi de factori suplimentari, cum ar fi condiţiile din ţara de origine şi strategiile instituţiilor-mamă.
Concluziile unui studiu foarte interesant, arata ca profiturile băncilor străine scad odată cu dezvoltarea pieţelor de capital. Sau ca băncile preluate înregistrează un randament al activelor de 0,51% faţă de cel al băncilor autohtone, de 0,45%. Mai este dat exmplul BC a Poloniei, care arata ca datorită situaţiei economice din Germania, unele bănci germane au transferat profiturile realizate de sucursale la băncile mamă prin dividende foarte mari. De asemenea, Banca centrală a Ungariei menţionează scenariul în care datorită problemelor de pe pieţele din ţara de origine, băncile străine au evitat să sprijine cu capital sucursalele din străinătate. Studiul complet il aveti aici
În principiu, oricine posedă bancnote şi monede acordă un împrumut fără dobândă băncii centrale. Acest lucru permite băncii centrale să investească şi să obţină un profit pe capital echivalent împrumutului fără dobândă, asigurându-i astfelun venit din emisiunea de monedă (seignorage). Astfel, se poate afirma că beneficiarii acoperă anumite costuri legate de numerar. Dacă beneficiarii ar suporta toate costurile cu distribuţia numerarului, ar acoperi mai mult decât costul pentru utilizarea numerarului, ceea ce e ineficient. Drept pentru care, Norges bank a actionat in 3 etape. I. înfiinţat Norsk Kontantservice AS (NOKAS), deţinută în comun de bănci private şi Norges Bank.În etapa a doua se propunea reducerea numărului de depozite ale băncii centrale şi a perioadei din zi în care băncile să poată aduce sau retrage bani la/de la un depozit al băncii centrale, pentru care băncile să primească dobândă. Asociaţia băncilor nu a fost de acord, invocând necesitatea unor depozite pentru depozitarea interimară şi redistribuire şi a solicitat luarea în considerare a unor aranjamente cu depozitele private. Acest aranjament trebuia să se bazeze pe anumite reguli, conform cărora băncile să poată să-şi depoziteze numerarul şi să primească o anumită formă de remuneraţie, ca şi cum numerarul ar fi fost depozitat la banca centrală. Restul, aici
…bancilor comerciale s`ar putea lasa nu prin majorari de dobanzi, ci prin cresterea unor comisioane si taxe. In Franta, taxa de analiza a dosarului a ajuns la 8 % (de la 3 %) si pare`se ca va mai urca.
Nu m`ar mira insa sa apara incepand de luna viitoare comunicate de presa prin care bancile sa anunte ca nu majoreaza dobanzile din cauza costului cu provizioanele, din dragoste si respect pentru clienti, dupa care undeva in subsol, cu litere marunte, sa anunte ca isi rezerva dreptul de a majora anumite comisioane, in cazul anumitor produse.
Pentru 2003 Isarescu a prognozat 13 % inflatie. A fost 4,1 %.
In 2004, calculele au fost mai aproape de adevar. A zis omul 9 %, a fost 9, 3. Bun si asa.
“Inflatia estimata pentru 2005 va fi 7 %”, a zis apoi Isarescu . Inflatia a fost de 8,6 la suta.
In 2006 a zis 5 %, si a fost 4,87. A fost singura data cand a fost nimerita inflatia.
In 2007 cifrele nu l`au ascultat iar pe Isarescu si la fel o vor face si in 2008, an in care oricum tinta a fiost revizuita.
Intrebarea este cine naibii se ocupa de prognoze in BNR? E jenant pentru o banca centrala sa dea cu mucii`n fasole ani la rand si sa vrea sa`si pastreze credibilitatea.
P.S. Datele le am de pe site`ul BNR, la sectiunea prezentari.
IN primul rand, in faptul ca nu stie sa isi dozeze mesajele. Pe omul simplu nu`l intereseaza nici conjuncturile internationale, nici faptul ca pretul titeiului Brent a sarit in ultima luna. Pe el il intereseaza de ce mama dracului, desi e cu taxele la zi, nimeni nu il protejeaza contra devalorizarii leului. De ce mama dracului trebuie sa dea pe paine mai mult cu 2 bani, desi munceshte la fel de mult , dar i se explica ca nu i se poate mari salariul.
De ce ditamai Guvernatorul unei Banci Centrale da replici de doi bani in ziare de business ca sa se justifice pentru vreun credit , fie el si in euro? (Cine si`l inchipuie pe Greenspan ori pe Bernanke sa faca gesturi similare?)
De ce trimite la inaintare niste oameni total depasiti de situatie, vulnerabili sub raport moral, de a fi colaborat cu Securitatea ceausista , dar care se infoaie de cate ori li se spune ca sunt depasiti?
De ce nu spune pe fatza lucrurilor, si anume ca Guvernul se teme sa inaspreasca fiscalitatea in prag de alegeri? Nu stiau cei din BNR inca de acum doi ani ca vin alegerile si ca o sa aiba o problema pe partea politicilor fiscale?
De ce nu admite dracului ca nu face inflation targetting, ci un soi de moral suassion, prost targetat?
De ce nu trece la o transparenia similara Bancii Noii Zeelande, care publica minutele discutiilor din board?
…asta ca sa nu mai zic de faptul ca exista cateva semnaturi in presa , care de cate ori se apasa pe cate un buton in BNR, ies cu editoriale care sa apere institutia de fameni. Una peste alta, principalul vinovat e Tariceanu, care`mi pare un Pacalici pus in capul mesei. . Dar al doilea vinovat e Isarescu. Ar trebui asta sa explice.
Isarescu a ajuns un soi de Andreea Marin a politicii monetare, care aduna oamenii si`i face cand sa planga, cand sa rada. In ultima instanta, Isarescu imi pare o femeie care isi lauda farmecele, desi nimeni nu mai da doi bani pe ele.
..dar nu se stie cu cat. Mugur Stet imi zicea la telefon ca nu stie nici el noul plafon si ca vor aparea in Monitorul Oficial. Vor fi provizioane unice pe valuta, sau defalcate pe yeni, franci, euro, dolar?
Toate agentiile au dat azi ca sigura scumpirea creditelor. Nimeni n`a suflat o vorba despre externalizarile creditelor (bancile de afara nu se supun regulilor BNR) si nici despre concurenta, care ar trebui sa mai franeze din cresterea dobanzilor. Deocamdata, e o euforie imbecila a stirilor care anunta restrictionarea creditelor. Sa nu uitam insa ca bancile din asta traiesc- din finantari. Si ca e posibil ca trambitatele urcari de dobanda la bancile comerciale sa mai dureze. De cealalta parte, BNR nu prea mai are instrumente eficace. Dar, una peste alta, prea multe reglementari nu sunt bune.
Update: BNR a decis să majoreze cu două puncte procentuale provizioanele pentru creditele în valută acordate clienţilor expuşi la riscul valutar, încadrate în categoria “standard”, şi cu trei puncte pentru împrumuturile din categoriile “în observaţie”, “substandard” şi “îndoielnice”. Astfel, pentru creditele standard provizioanele vor reprezenta 7% din valoare, 8% pentru cele în observaţie, 23% la împrumuturile substandard şi 53% la cele îndoielnice
…unii zic ca n`ar fi exclus sa o duca la 9 %. Ar stopa deprecierea leului si ar ajuta teribil tintei de inflatie pe 2008. Detalii, aici
Posibilitatea ca o fraudă bancară similară celei de la Societe Generale să aibă loc în România este redusă, din cauza adâncimii reduse a pieţei financiare, a controalelor mai dese din partea autorităţilor financiare şi a plafonului valutar la care se pot expune traderii români, spun oficiali ai BNR. “De când cu evenimentele de la Societe Generale, nu ne-am înăsprit controalele prin bănci, ci doar ne-am asigurat că departamentele de controlling ale băncilor din România funcţionează normal”, zice Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale. Restul, aici
