Doamne, cred ca vor sa Te excluda din PDL! Venisera cu Dacia lor papuc plina de galeti inscriptionate cu PDL, chiar in timpul slujbei inchinate Tie, Doamne. Incepusera sa le dea oamenilor gratis, cu cate2-3 pliante, un pix si niste chibrituri. Stiu Doamne, chibriturile alea erau de fapt un avertisment. Sunt simbolul focului Gheenei, nu mai trebuie sa`mi spui. Le`am vazut si eu pe batranele alea zece care iesisera de la slujba ca sa primeasca o galeata. Ai vazut Doamne ce fericite erau cand s`au intors in biserica si au spus lumii ca „afara” se dau gratis, galeti? Nimeni n`a mai stat la slujba, cand a auzit asta.
Iesisera buluc sa prinda cate o galeata gratuita, de urlau organizatorii sa se aseze frumos, pe cate doua randuri, ca la scoala, daca vor sa primeasca galeti. Nu zic, erau frumoase, Doamne. Dar cand m`au intrebat si pe mine cate vreau, le`am spus ca nu`mi trebuie niciuna. Ai vazut cum se tot mirau cand le faceam poze, Doamne? Ca de unde sunt si de ce le fac poze? Am dat din mana a lehamite si m`am dus sa aprind lumanari.
Mi`a placut, Doamne cum le`ai tras`o, iarta`mi expresia. Ei se asteptau sa le inmultesti, cum ai inmultit painile acelea in desert, iar cand colo tu ai bagat zazanie intre ei, ca li se terminasera pixurile si chibriturile mai devreme decat galetile. Strigau unii ca vor si pixuri, ca de ce altii au primit mai multe? La poarta bisericii, ajunsesera sa`i injure, Doamne. „Fire`ar sa va fie spaga a dracului, ca numai cui vreti le dati si pixuri!”. Da, Doamne, acolo s`a ajuns.
Eu m`am rugat cat am putut, ca recunosc ca lumea se imbulzea sa prinda pomenile electorale si te impingea ca nu cumva sa ramana fara pix. Dar la un moment dat am plecat, Doamne, ca nu mai puteai sta acolo.
Doamne, ajuta`i si tu asa cum si ei au ajutat slujbei Tale!
P.S. Ma dusesem ca tot omul la o biserica, sa ma rog. Intrucat stau langa Aparatori, m`am dus la biserica la care obisniuiesc sa ma rog, cea de pe Turnu Magurele, langa “Plus”. Nu am putut.
Indiferent ce partid ar fi fost cu pomeni electorale, gasesc ca este la limita decentei sa lasi oamenii sa se roage, fara a`i bulversa cu niste pliante, pixuri samd. Dupa slujba, fa ce vrei. In timpul Liturghiei, respecta`i insa pe cei care vor sa aiba parte de putina liniste interioara.
noiembrie 8, 2009 la 12:01 pm
[...] Original Blog » 08 November 2009 – Blog « Disparitia bonusurilor a redus la jumatate salariile unor functionari din bancile romanesti [...]
noiembrie 8, 2009 la 12:07 pm
Mey, cand poporul primeste paine si circ rugaciunea nu isi are locul. Ce naiba, urmasii Romei suntem…
noiembrie 8, 2009 la 1:36 pm
la cat de cucernic si “credincios” sunt multi connationali, nimic de mirare. tusea si junghiul, buni prieteni
noiembrie 8, 2009 la 9:17 pm
Genial post!
noiembrie 8, 2009 la 9:42 pm
le-o inmulti pe alea PSD/PNL… ca sunt baieti de treaba si al dracu de credinciosi cand fura… nu ca PDL-ul care fura, dar necinstit…
noiembrie 8, 2009 la 11:56 pm
Isus nu a fost deloc in desert, il confunzi cu Moise.
Inmultirea painilor a avut loc de doua ori.
Prima data la Betsaida(la est de varsarea Iordanului in lacul Ghenezareth), cf. M 14,13-21 Mc 6,31-44 ,Lc 9,10-17 si I6,1-15)si a doua oara pe malul marii Galileii, cf. M 15,32-39 SI Mc 8,1-10.
noiembrie 9, 2009 la 9:55 am
socializarea la biserica nu aduna cele mai cucernice gashti … as putea spune ‘la din contra’
a se vedea sarbatorile de sf. paraschiva – iasi si sf. dumitru – bucuresti
noiembrie 9, 2009 la 10:06 am
Inmultirea de doua ori a painiilor, facuta de Iisus Hristos a avut loc odata pe un loc cu iarba iar altadata pe un loc pustiu (pe pamant)
noiembrie 9, 2009 la 10:58 am
A doua inmultire a painilor a avut loc in tinutul Decapolis, in sudul inaltimilor Golan.
Prima nmultire a painilor, a avut loc insa intr-o zona pe care o putem denumi oarecum impropriu desertica, in vecinatatea orasului Betsaida, pe malul lacului Genezareth. Nu era un desert, era insa o zona mai putin locuita, cu vegetatie salbatica si surse de apa, mai degraba un pustiu, zona nelocuita.
In zona aceasta Isus se retrasese dupa ce Irod Antipa l-a ucis pe Ioan Botezatorul, de asta se afla aici.
Singurul desert propriu zis din Israel(din punct de vedere climatic), se afla in estul Marii Moarte, adica desertul Ierihonului. Era departe, si nu putem banui de nici un fel ca prima sau a doua inmultire a painilor s-a petrecut acolo.
“Pamant”, sau loc fara iarba, exista si in Cismigiu.
noiembrie 9, 2009 la 2:31 pm
Alegerile sunt guvernate de aceleasi legi economice. Noi alegatorii reprezentam cererea, alesii oferta. Daca voteaza numai babe si oameni care pot fi mituiti, oferta se va indrepta spre ei. Parerea mea este ce noi cei cu ceva studii ar trebui sa trecem peste dezamagire si sa votam(chiar daca votam pe cel care are discursul cel mai putin populist, care mituieste cel mai putin alegatorii sau care cheltuieste cel mai putin in campanie). In felul asta se va crea o cerere pentru promisuni realiste si pentru un discurs mai civilizat. Si legea economica zice ca unde este cerere va exista oferta si poate asa se schimba ceva
noiembrie 9, 2009 la 7:31 pm
Oare a protesta este o stare de fapt a unora? Pro de fapt nu inseamna pro ci contra.
Marcu 8 cu 4
Şi ucenicii Lui I-au răspuns: De unde va putea cineva să-i sature pe aceştia cu pâine, aici în pustie.
Asa este la noi la ortodoxi. La altii e cum vor altii.
noiembrie 9, 2009 la 8:58 pm
@
mihai
Poti sa schimbi ce vrei dar nu si structura populatiei.Din cauza asta de cate ori exista un competitor rau intentionat(vezi Hitler care a fost ales democratic), de atatea ori exista riscul ca societatea in ansamblul ei sa regreseze. Competitorul lipsit de scrupule va propune si va infaptui dorintele celor mai multi, care de obicei sunt sub medie. Va face apel la instinctele si obiceiurile cele mai puternice, de multe ori animalice. De exemplu la dorinta de a ucide. In sensul asta vezi entuziasmul popular din jurul ghilotinei din timpul Comunei din Paris. Cunoscand amanunte istorice, eu ma cutremur de cate ori aud imnul national francez.
Chiar daca exista cerere, nu orice oferta este licita. De exemplu o eventuala oferta de droguri trebuie interzisa. Pentru asta statele emocratice si-au format mecanisme de aparare, unele de actualitate, iar altele cazute in desuetudine. Astfel de mecanisme ar fi: votul censitar, republica parlamentara, votul pe liste.
noiembrie 10, 2009 la 2:04 am
“Ai vazut cum se tot mirau cand le faceam poze, Doamne? Ca de unde sunt si de ce le fac poze? Am dat din mana a lehamite…”
UNDE-s pozele? DE CE nu-s postate?
noiembrie 10, 2009 la 10:10 am
eronat. dacă oamenii voiau să se roage, o făceau. dar, oricât de creştini s-ar pretinde, pomana a fost mai importantă decât rugăciunea.
noiembrie 10, 2009 la 12:03 pm
S-or fi rugat sa le dea Dumnezeu galeti.
noiembrie 10, 2009 la 12:12 pm
io tot cred ca vrei sa ne furi calul/caii
cu care din ailanti votezi ?
noiembrie 10, 2009 la 6:19 pm
Ametitule, olecuta de dreptate ai, dar catusi de putin intrutotul: relatia intre persoana si divinitate (a carei cea mai simpla si mai uzuala, mai comuna expresie este rugaciunea) este una care presupune concentrare, “focalizare” interioara, si nu fiecare este capabil sa faca asta in vacarm, mai ales in vacarm neasteptat si neuniform. (O harmalaie neprecizata, continua si aproximativ constanta, egala cu ea insasi, poate avea drept efect accentuarea senzatiei subiective de izolare interioara, dar nu si una variabila in mod aleatoriu.)
noiembrie 10, 2009 la 8:45 pm
La Biserica se merge mai ales pentru liturghie, nu pentru rugaciunea individuala care se face mai mult acasa. Ori liturghia nu e altceva decat comuniunea si adunarea in jurul celebrarii liturgice, a misterului euharistic. Asta vrea sa zica, ca la Biserica oamenii se aduna nu ca sa stea cu ochii pe pereti sau sa croseteze, se aduna in jurul celebrantului care oficiaza in asteptarea minunii euharistice a transsubstantierii. Sau ma rog, asa ar trebui sa fie teoretic cel puti. Din pacate sensul liturghiei s-a cam… diluat, ’slujba” fiind considerata chiar si in mass media drept “obicei” adica un fel de etnografie si folclor.
Ori “desacralizarea” liturghiei prin invazia de comentarii neavenite si cateodata prin folosirea ei chiar politica, duce tocmai la tocmai la tacnelile astea precum navalirea afara pe neasteptate dupa galeti(ce-o fi crezut preotul ala?), batalia din preajma sfintelor moaste sau adevaratele razboaie civile, razmerite care se petrec de sfintirea aghesmei mari.
In fapt, ceea ce-i tine pe crestini in Biserica, trebuie sa fie Liturghia, nu altceva, dar din cauza “folclorului” eveimentul asta de coerenta al cultului nici nu se mai cunoaste.