Scurta privire asupra bancilor europene- I

Dupa nationalizarea Fortis si Bradford & Bingley, dupa prabusirea la bursa a Dexiei, investitorii se intreaba cui ii vine randul. Bancile care au inregistrat cele mai mari pierderi sunt primele luate in vizor. Commerzbank a cazut cu 24 %, HBOS cu 18 %, Natixis cu 14 %, UBS cu 13 %… Nu mai vorbim de bancile mici, nelistate, care impanzesc spatiul european, din Spania pana`n mama Rusie. Sa le luam pe rand.
In Franta, Natixis pare sa exerseze drumul spre Infern. Titlurile bancii au pierdut mai bine de 13 %, in ciuda comunicatelor date pe toate canalele media, cum ca banca este una dintre cele mai bine capitalizate. Oficialii bancii franceze ies tot mai des la rampa sa dea asigurari ca totul e bine, ca situatia e sub control, respectand pana acum matricea caderii bancilor. “Asa zic toate”, vorba unui analist financiar.
In Rusia, din cauza expunerilor aproape nule pe segmentul subprime, bancile nu au fost atinse grav de criza creditelor ipotecare. Pana acum. Partea proasta este ca, desi nu au cumparat direct obligatiuni ipotecare, bancgerii rusi au cumparat titluri ale bancilor aflate in deriva. Cum bancile`n cauza au picat, titlurile lor nu mai fac doi bani. Kit Finance, una dintre institutiile foarte bine cotata pana acum cateva luni, cunoaste in prezent gustul amar al lipsei de lichiditati. Kit, care a sustinut mult timp un curs artificial ridicat al operatorului public Rostelekom, nu mai face fata cererilor venite din partea creditorilor. Institutia este acum in negocieri pentru a fi preluata de fondul de pensii al Gazprom. Aflata intr`o situatie comparabila, Sviaz Bank va fi preluata se pare de VEB. De asemenea, o alta banca maricica, Renaissance Capital, trebuie sa renunte la 50 % din actiuni, pe care le va ceda pentru 500 mil.dolari catre Onexim Bank, un holding financiar controlat de miliardarul rus Mihaïl Prohorov. Pentru a relaxa creditul interbancar, Banca centrala a Rusiei a coborat nivelul rezervelor minime obligatorii la nivelul cel mai de jos al ultimilor ani. Asta in vreme ce alte 60 de miliarde de dolari au fost injectate in piata saptamana trecuta, pentru a sprijini primele 3 banci cu capital de stat din Rusia. Vladimir Putin a anuntat ieri ca Guvernul si Banca centrala a Rusiei vor pune in practica masuri noi pentru sustinerea sectorului financiar, in incercarea de a-l feri de criza de lichiditati iminenta.
In Spania, casele de economii au si ele dificultati, chiard aca in portofoliile lor nu se gasesc produse sofisticate. Pe fondul bulei imobiliare din tara lui don Quijote, micile banci se treyesc cu restante uriase ale celor imprumutati cu atata generozitate. Indicatorul in cauza a crescut intr`un singur an de cinci ori. Moody, dupa care e drept ca nu ma dau in vant, a pus sub observatie Caixa Catalunya, Caja de Ahorros del Mediterraneo (CAM) si Caja de Valencia. Privirile se intorc si spre Caja Espana, unde rata de nerambursare este de 4% si spre Caja Castilla-La Mancha, al carui profit semestrial a scazut cu 81 %. Cele mai citata banci din categoria “aflate pe faras” sunt insa Banco Pastor et Banco Popular, care au avut expunere pe titlurile Lehman.
Mai la Nord, in Scandinavia, situatia parea sub control, pana cand Roskilde Bank, a opta banca a Danemarcei s`a aflat brusc in prag de faliment. Tot acolo, Bonusbanken, o mica institutie de credit, a fost cumparata de o alta banca regionala, Vestjysk Bank, care a fuyionat la randul ei cu Ringkoebing Bank. Micile institutii achita acum factura acordarii cu generozitate a creditelor pe piete ciuruite de riscuri, cum e cea ipotecara. Pana si in mica Islanda, Guvernul a preluat 75 % din Glitnir, a treia banca a tarii, pentru 600 mil. Euro. Norvegienii au recunoascu si ei , prin vocea primului ministru Jens Stoltenberg, ca unda de soc financiara a fost resimtita.
Despre bancile germane, in afara presiunilor resimtite in ultimele zile, nu sunt prea multe de adaugat. Purtatoarea de cuvant a cancelarului Merkel, Ulrich Wilhelm, a declarat ca tara sa se asteapta si la alte evolutii in genul Hypo Real Estate, in vreme ce analistii privesc cum cad titlurile bancilor listate. Pana acum, 4 banci au beneficiat de ajutor financiar de urgenta din partea statului: SachsenLB, IKB, WestLB si BayernLB. Criza continua.
In partea a doua, vom lua la purecat bancile romanesti.

Despre cum mor bancile

O serie de cititori ai insemnarilor mele m`au rugat sa explic pe intelesul tuturor de ce dau bancile faliment. De ce tocmai “fabricile de bani” nu mai au bani si isi inchid portile. Cu alte cuvinte, de ce mor bancile. Pentru acesti cititori, carora le multumesc pentru rabdare si intelegere, sunt randurile urmatoare.
O banca are nevoie in mod permanent de materia prima :banii. In jargonul bancar, asta se numeste lichiditate. E ca si la brutarie. Nu ai faina, nu mai ai din ce face paine, prin urmare nu mai ai venituri. Inchizi portile si te duci acasa. Numai ca “faina” bancilor este putin mai diferita. Bancile mor atunci cand au probleme ori de solvabilitate, ori de lichiditate. Despre cum mor ele, avem din pacate ocazia sa vedem pe viu in aceste zile.
Cum spuneam, bancile mor din cauza a doua mari probleme :de solvabilitate sau de lichiditate. Solvabilitatea este capacitatea de a face fata pierderilor. Ai o expunere nefericita care s`a dovedit a fi o pierdere neta? Nicio problema…Banca are fonduri proprii (in fapt banii adusi de actionarii bancii « de acasa ») cu care poti acoperi pierderile. Cazurile in care bancile au falimentat sau au trecut pe aproape din cauza problemelor de solvabilitate sunt numeroase. Imi vine in minte acum doar situatia bancii franceze Crédit lyonnais, care in 1993 a trecut la mustata de faliment, din cauza ca pierderile sale inghitisera aproape toata captalurile proprii.
Cat despre lichiditatea bancara, ea a devenit cuvantul vedeta a ultimelor zile, ca si notiunea de incredere in sistemul bancar.
E bine de stiut ca o banca nu da credite numai din banii plasati de clienti sub forma depozitelor. Depozitele sunt doar una dintre resursele de bani a bancilor. Pe langa ele bancile isi iau necesarul de “materie prima” din piata. Ori, in ultima vreme, costul banilor a explodat, increderea interbancara fiind la cotele sale minime. Pe scurt, celelalte banci nu mai vor sa iti imprumute bani sau ti`i imprumuta la un cost prohibitiv, asa incat nu mai ai de unde sa acorzi credite. Imaginati`va o banca ca pe un hipermarket pe care tot mai putini furnizori il alimenteaza cu produse. Evident ca in timp, rafturile se vor goli, clientii vor cauta alte hipermarketuri si in scurta vreme, afacerea se inchide. Comparatia unuihipermarket cu o banca este grosiera, dar mecanismul e acelasi. Cazul poate fi verificat pe Bear Stearns. Piata a inceput prin a se indoi de solvabilitatea bancii. “Oare fondurile proprii vor ajunge pentru a acoperi pierderile datorate expunerii pe piata ipotecara substandard?” se intrebau ceilalti bancheri. Aceste indoieli s`au tradus la inceput prin scaderea cotatiei bancii pe Bursa. Fenomenul s`a amplificat pana in momentul in care alti furnizori (a se citi banci) au refuzat sa mai dirijeze imprumuturi catre Bear Stearns. In scurta vreme, banca a intrat in coma. Restul sunt povesti cu bonusuri uriase, cu salarii de neimaginat si cu rasunatoare falimente.

Criza ajunge in Franta. Sarkozy suna din corn. Bancherii francezi se aduna maine la Elysee

Presedintele francez Nicolas Sarkozy se va intalni maine la Palatul Elysée, cu cei mai importanti presedinti de banci si de companii de asigurari din Hexagon, a anuntat AFP.
Anuntul a fost facut de purtatorul de cuvant al presedintelui Frantei, care a mai declarat ca reuniunea este destinata “trecerii in revista a soliditatii institutiilor financiare din Franta pe fondul recentelor evolutii financiare internationale”. De asemenea, potrivit aceluiasi purtator de cuvant, Sarko vrea sa abordeze probleme ce tin de stabilitatea financiara a populatiei si companiilor franceze.
La intalnire vor mai participa premierul François Fillon, ministresa Economiei, Christine Lagarde, si guvernatorul BNF, Christian Noyer.
Surse din piata bancara spun ca in ultimele zile au aparut probleme de lichiditate si la jucatorul franco-belgian Dexia, cu toate asigurarile date de autoritatile franceze legate de sanatatea sistemului financiar din Hexagon. Intr-un discurs tinut joi seara, Sarko a negat posibilitatea ca Statul francez sa intervina in cazul in care anumite banci s-ar confrunta cu probleme. “Daca ele (bancile) ar fi puse in dificultate de catre speculatori, nu voi accepta nicio secunda ca un singur deponent sa piarda fie si un euro din economiile sale din cauza ca institutia la care si-a plasat banii nu a fost in stare sa isi respecte angajamentele », a spus seful Frantei. La randul ei, Christine Lagarde va prezenta in cursul zilei de azi planul de masuri vizand prevenirea supraindatorarii, in contextul noilor reguli mai restrictive ale creditarii.

Ce se mai intampla prin bancile europene. Cine rezista, cine mai pica ?

Criza nu s`a incheiat. Beneluxul a sarit in foc ca sa salveze Fortis. Un consortiu financiar german a facut acelasi lucru pentru Hypo Real Estate. In Marea Britanie, Bradford & Bingley are si ea migrene puternice.
Practic, guvernele Belgiei, «Tarilor de Jos si cel al micutului Luxemburg (cele 3 tari in care Fortis deruleaza grosul operatiunilor) au anuntat intentia nationalizarii acestei banci, injectand in total 11,2 miliarde de euro in capitalul acesteia. Obiectivul : evitarea fenomeului de contagiune a crizei subprime. Duminica seara, primul ministru belgian Yves Leterme a declarat ca tara sa a cumparat pentru 2,5 miliarde euro circa 49% din capitalul Fortis Luxembourg , dand alte 4,0 miliarde in schimbul a 49% din capitalul Fortis Holding Netherlands. Lucrurile stau putin mai prost in Belgia, unde Fortis este unul dintre cei mai mari angajatori privati, concentrand de asemenea si majoritatea depozitelor bancare ale populatiei. Fortis va trebui sa cedeze participatiile in cadrul ABN AMRO, iar Maurice Lippens, seful Consiliului de Administratie, va demisiona, spun surse din piata bancara. Lui Lippens i se reproseaza in principal proasta comunicare pe care o are cu subalternii, ceva in genul reprosurilor pe care muncitorii le aduceau directorilor ramasi dupa Revolutie in posturi. La vremuri noi, directori noi, pare sa fie sloganul functionarilor bancii belgiene.
Problemele Fortis sunt insa legate de preluarea, in cadrul unui consortiu din care mai fac parte spaniolii de la santander si britanicii de la RBS a bancii ABN Amro, considerat de multa vreme de unii bancheri ca fiind “bolnavul bancar al Europei”. Respectivul consortiu a platit circa 70 de miliarde de euro pentru a prelua activele ABN, intr`un moment in care criza subprime incepea sa`si faca simtite efectele.
De cealalta parte, Hypo Real Estate, amenintata de faliment, a obtinut din partea mai multor surate din Germania un imprumut considerat « suficient » pentru a`si putea continua activitatea. Banca germana facea parte din principalele 30 de vedete ale bursei nemtesti este specializata in finantari imobiliare, a devenit un fel de oaie neagra, al carei sfarsit il doinesc din fluier tot mai multi analisti germani.
Spaniolii de la Santander au anuntat si ei preluarea prin intermediul bancii britanica Abbey (pe care o detin) , a 200 de succursale si a conturilor corespunzatoare ale clientilor bancii engleze Bradford & Bingley (B&B), aflate si ea in dificultate. B&B avea 2,5 milioane de clienti ai caror economii insumau 22 miliarde de lire sterline.
Santander tocmai preluase o alta banca englezeasca (Alliance & Leicester), pentru 1,33 miliarde de lire sterline si o injectie de capital de inca un miliard. Procesul se va finaliza pe 10 octombrie curent, daca nu ma insel eu prea tare.

Jurnalul unui bancher. Pamfletul cu nr 16.

*Am decis sa imi schimb echipa de analisti credite. Am cunparat un astrolog care face cat zece amaratzi de analisti. Asta nu face alceva decat sa ghiceasca`n stele care ghertzoi are capacitatea de restituire a creditului, ca sa scadem PD la nivelu bancii. E drept ca ghertzoii nu sunt obisnuiti sa stea`n fata unul mosh cu barba alba si cu tichie pe cap, care freaca un glob de sticla inport Spania. Unuia i`a prezis ca are capacitatea de`nprumut sanatoasa da` ca va crapa peste o saptamana si ca nu`i putem da creditu. Altuia i`a zis in fatza ca are cancer la texticulu stang (de fapt unicu!!!) si ca daca vrea, ii dam un imprumut pentru operatia de cancer din care va supravietui, da` va ramane din greseala fara un picior.
*Citesc in presa ca Isarexu are tractor cu aer conditionat. Dom`ne, ca nu`i mai satura bunu Mnezeu…Ce mai urmeaza sa`sh cunpere? Cravata cu aer conditionat? Ciorapi? SAU CE????
*Dom`ne, mi`a placut de colegu din SocGen…sefu de la Retail, Jian Luis Mattei. Omu a recunoscut ca uneori scunpim creditele fara niciun motiv. ”O facem pentru ca unii competitori scumpesc creditele si in aceste conditii nu vad de ce nu am profita de situatie”, a zis omu in ZF`ul de azi. Hahaha… Exact cum i`am spus io unui client prost care nu pricepea de ce i`am majorat rata cu 169 %. “Uite`asa, ampulea ti`am majorat`o, ca am vrut io!”. Atata ca Mattei ala a zis`o mai elegant. Scoala franceza, caca`m`as…
*Frate, ma dispera astia din State cu criza lor de cacat. Acuma vor sa cunpere cu vrio saptesutedemiliardededolari nush ce active bancare neperformante. Le`am scris lui Bernanche si lui Paulson si i`am intrebat daca nu vor sa cunpere si de la mine doo cseroxuri si un aparat de taiat hartia, anbele neperformante. Xerocsu s`a stricat de cand a dansat pe el animatuarele aduse la ziua mea de nastere care o sa fie saptamana cealalta, iar aparatu de tocat hartie s`a stricat de cand am incercat sa fac niste carne de mici cu el, ca`mi venea in vizita cineva din BNR si nu puteam sa`l primesc cu masa goala. Da`le dreaq de active, acuma o sa le vand la americani…
*BNR`ul a mentinut dobanda cheie la 10,25. Stau si ma intreb daca nu pierdea la septic ala din comitet cu o seara inainte, cum erea? Am jucat o noapte intreaga cu el si pe la 5 dimineata nu mai aveam niciunu bani si am pariat pe dobanda BNR. Daca pierdea, o ducea la 15%. Daca castiga, ramanea la 10,25. Am avut io ghinion, futu`i.
*Cacat. Trebuie sa incep sa creditez dupa noile norme. Primu credit era sa`l acord az dimineata. Doi directori de multinationale care voia o casa… el in ritail, ea in constructzii. Salarii ca lumea, de 4500 de euro bucata. Am chemat astrologu care mi`a zis ca prostii o sa divorteze peste 4 ani, da` ca le pot da creditu. Se incadra pentru un inprumut de exact 6000 de euro, pe 30 de ani. Le`am zis ca le dau banii astia, daca`mi aduc in garantie macar 3 locuinte, ca sa fiu sigur ca`mi recuperez banii in caz ca se prabuseste piata. El se codea, ca cica`i prea mare colateralu alea alea si ca ce fac ei daca banca mea da faliment? Atunci m`am inervat cunplit si i`am dat afara din birou. Noroc ca le retinusem la intrare comisionu de intrare in banca si taxele ca`mi pierd vremea cu ei.
*Directoru financiar ma scoate din totz pepenii futu`i ma`sa`n cur de prost. I`am propus sa ne dezvoltam afacerile si sa cunparam un Circ. Cum marim dobanzile, facem cate`un spectacol gratis pentru clienti si`i ducem frumos la Spectacol. Acolo, aruncam cate`un ghertzoi in cusca leilor ca sa le aratam celorlalti cat de rau poate sa le fie, la o adica. Si sa se bucure ca nu`i dam la lei. Le marim umpik rata, da`i dreaq…ce li se poate`ntampla din atata lucru?
*Maine lansez un nou produs. “Depozitul pentru Tine* ”. In contract o sa trec cu litere micutze de tot , la suptsolu paginii, ca steluta inseamna “pentru Tine, Domnule Director”. Si`i pun sa semneze pe vasali. Le promit dobanzi de doua cifre pe luna, normal. Si la fiecare doua contracte, le dau gratis cate un pics cu sigla bancii, ca sa castige si ei ceva.

FBI ancheteaza 26 de societati financiare americane

Freddie Mac, Fannie Mae, Lehman Brothers sau gigantul asigurator AIG – toate au in comun, in afara crizelor prin care au trecut, inca un lucru: sunt cercetate de FBI pentru posibile fraude.
Potrivit CNN, 26 de companii de pe Wall Street se afla in colimatorul FBI si al Securities Exchange Commission (SEC) care ancheteaza posibile dezinformari intentionate ale pietei pe care opereaza, ale caror efect ar fi putut consta in adancirea crizei financiare. Rezultatele ar putea avea un efect negativ asupra planului Paulson, si asa prost primit de congressmani. Ideea de a salva pe spatele contribuabililor americani companii ale caror intentii nu au fost deloc curate nu este deloc privita cu ochi buni de oficialitati. Cu toate acestea, seful FED, Ben Bernanke, adeclarat in urma cu cateva ore ca o eventuala blocare a planului Paulson ar putea adanci serios criza financiara

Guvernatorul Isarescu are tractor cu aer conditionat pe care si`l conduce singur

In cadrul intalnirii de ieri de la Valcea, guvernatorul BNR Mugur Isarescu, insotit de Eugen Radulescu, a povestit bancherilor stransi sa-l asculte, despre cum a ajuns ultimul taran al Snagovului. „In ‘96, am cumparat un tren agricol in satul Coadele din Snagov. La inceput aici era o comunitate de agricultori. Dupa 12 ani am ajuns singurul taran din zona. Nu asta a fost ideea de inceput. Am plecat de la casa cu curte si am vrut sa ma reintorc tot acolo. Dar… Sapa a devenit pentru localnici ceva jignitor. Am fost fortat sa-mi conduc singur tractorul, este drept, cu aer conditionat. Am ajuns sa vând prune celor din satele invecinate. De altfel, puietii i-am luat din Vâlcea si am facut furori cu ei in lumea bancara… Este un proces interesant ceea ce se intâmpla acum in agricultura româneasca. Fenomenul mie imi da de gândit. Convertirea mea din guvernator in ultimul taran dintr-un sat este foarte interesanta.”.

Portretul padurarului ratat care a incercat sa salveze economia SUA: Henry Paulson

Ii plac serpii, dupa cum singur marturiseste. “Imi place sa`i tin in mana si sa ma joc cu ei”, ii marturisea Paulson unui prieten pe care l`a obligat intr`o seara sa opreasca masina fiindca vazuse un sarpe pe sosea. A recunoscut ca mai are  inca doua obsesii in afara seriplor: tarantulele si coralii. Adept al cultului “Chhristian Scientist”, nu foarte sociabil, dar extrem de riguros in ceea ce face, Paulson face o figura aparte printre finantisti. Foloseste extrem de rar masina de serviciu, desi i s`a pus la dispozitie un SUV blindat. Prefera sa mearga cu autoturismul propriu, iar daca nu poate, il duce sotia lui Wendy, la job, cu masina ei. Admite ca e asocial si ca jobul pe care il visa de mic este cel de padurar. Acesta este in cateva cuvinte portretul “salvatorului” economiei SUA, Hebry “Hank” Paulson.

S`a nascut in Palm Beach , Florida si dupa ce a absolvit colegiul din Dartmouth , s-a indreptat spre Harvard. La celebra universitate a cunoscut`o pe actuala sotie, Wendy, cu care are doi copii. De anul trecut, secretarul Trezoreriei SUA este si bunic.

Timp de doi ani (1972-1974) a fost consilier particular al lui Nixon, dupa ce inainte ce doi ani Hank fusese secretar adjunct al Pentagonului. Dupa  ce Nixon a demisionat, ramas fara serviciu, Paulson s-a mutat la Goldman Sachs, in fruntea biroului din Chicago al celebrei banci. Dupa 8 ani, a devenit partener, iar intre 1990-1994 preia vicepresedintiea Departamentului de investitii al Goldman Sachs, iar mai tarziu devine CEO al reputatei banci

In 30 mai 2006 este numit de Bush secretar al finantelor, lucru obisnuit pentru un CEO de la Goldman Sachs.Paranteza. Foarte interesant este faptul ca cei trei predecesori ai lui Paulson in functia de CEO ai Goldman au fost fara exceptie  racolati in favoarea politicii  ( Jon Corzine, Stephen Friedman si Robert Rubin – toti au parasit banca de investitii in favoarea politicii. Primul a ajuns Guvernator de Jersey, al doilea a preluat sefia National Economic Council iar Rubin a fost secretar al Trezoreriei sub Clinton ). Este un constant donator de conduri pentru republicani, fiind membru al acestui partid. Am incheiat paranteza. Admirator al naturii (si`a petrecut doua luni pe o insula locuita de triburi pentru a invata despre recifurile de corali), Paulson marturiseste ca se visa padurar. “De mic copil asta voiam sa fiu. Un padurar care sa se plimbe toata ziua prin padure. Acum traiesc nu intr`o padura, ci intr`o jungla”, declara el cu umor. Concediile si le petrece in Belize sau Brazilia si viseaza ca macar la batranete sa`si implineasca vechiul lui vis. Sa devina adica, forest ranger.

Un interviu cu parintele securitizarii

Ii multumesc pe aceasta cale lui Sylverstar, cel care a facilitat acest text, preluat din Business Week

“Lewis S. Ranieri, parintele securitizarii, nu si-a imaginat vreodata ca produsul mintii sale va da atâtea batai de cap. Inovatorul nascut in Brooklyn, care si-a inceput cariera in sala de corespondenta a Salomon Brothers, de unde a avansat pâna la biroul de credite ipotecare, a realizat, in 1977, primul pachet privat de credite ipotecare tranzactionate la bursa. Creatia sa se afla acum la originea crizei creditelor – o consecinta prezisa chiar de el la inceputul anului
2005, când tragea semnalul de alarma ca excesele de pe piata creditelor ipotecare “se vor intoarce impotriva noastra”.
Astazi, Ranieri, in vârsta de 61 de ani, este consilier al presedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke, si al secretarului Trezoreriei Americane, Henry M. Paulson. Are o vedere de
ansamblu asupra prabusirii pietei creditelor ipotecare din functia de presedinte al Franklin Bancorp, aflata in dificultate, si de cofondator al unui fond lansat in luna mai, care rascumpara credite ipotecare cu probleme. In primul sau interviu amplu de la debutul crizei, Ranieri a discutat cu editorul asociat Mara Der Hovanesian despre felul in care securitizarea creditelor a fost
adusa de Wall Street la granita cu absurdul si despre cum poate fi rezolvata problema.

A fost securitizarea absolut necesara?

In cea mai mare parte din istoria acestei natiuni, creditele ipotecare au fost guvernate de o idee simpla: imprumuturile sa fie accesibile clientilor astazi, dar si mâine, adica imprumuturi cu rata fixa pe o perioada de 30 de ani. Asa s-au desfasurat lucrurile cel putin pâna la inceputul anilor ‘70. In urma exploziei demografice de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, a aparut problema locuintelor pentru populatia in crestere. Pentru a acoperi cresterea demografica, bancile au fost nevoite sa-si creasca masiv activele, ceea ce nu era realist. Creditele securitizate le permiteau sa finanteze imprumuturile fara a afecta balanta de plati.

Ce nu a mers bine?

Când cresc dobânzile si refinantarea se termina, piata se contracta. Nu este niciodata ceva placut. Dar, la sfârsitul ultimului ciclu din 2004 – 2005, dintr-odata – si unii dintre noi nu credem ca a fost
accidental – in locul unei contractii normale, industria creditelor ipotecare a inregistrat cresteri uluitoare. A adus posibilitatea de a detine propria locuinta unor oameni care altfel nu ar fi primit un credit.

Asa a justificat industria sumele exotice imprumutate?
Aceasta a fost una dintre scuze. In numele emanciparii tuturor, am creat imprumuturi instabile, care aveau sa explodeze in doi ani. Acum, imprumuturile au nevoie de un miracol sa isi mentina
valoarea.

De ce s-a intâmplat acest fapt?

Exista un aforism pe Wall Street, care spune ca exista o legatura strânsa intre teama si lacomie. Daca diminuam frica, ramânem cu lacomia. Lumea care a inteles a prins curaj. Toti participantii au
simtit ca se pot comporta ca agenti mijlocitori care sa incaseze doar comisioane. Nimeni nu a fost pregatit sa spuna “Am o problema”.

Poate fi reparat sistemul?

Poate fi reparat cu rapiditate, daca se pune capat luptelor.

Pentru ce se lupta jucatorii din industrie?

Nu am fost nevoiti niciodata in istorie sa restructuram un numar atât de mare de imprumuturi securitizate. Trebuie sa rezolvam pro blema astfel incât serviciile de creditare sa fie imputernicite si
platite sa actioneze ca fiduciar, cu responsabilitatea de a schimba conditiile imprumuturilor – in special a noilor tipuri de credite bazate doar pe dobânda si optiuni ajustabile de plata a creditelor ipotecare.
Intotdeauna am sustinut ca astfel de imprumuturi exotice sunt periculoase in sine.

Ce imprumuturi sunt cele mai problematice?

Daca nu remediem problema ipotecilor de gradul doi, acestea vor contribui la spirala descendenta a pietei imobiliare. Primul creditor nu poate restructura un imprumut fiindca detinatorul ipotecii de
gradul doi – desi cu probleme – nu vrea pierderi. Asadar, al doilea creditor blocheaza procesul si se intra in incapacitate de plata.

Cum poate fi remediata problema?

S-ar putea ca, in cele din urma, sa fie nevoie de schimbari legislative. Va trebui sa ne folosim de resursele pe care le avem – Federatia Creditelor Ipotecare, Asociatia Federala Nationala a Creditelor Ipotecare si Administratia Federala a Locuintelor. Avem nevoie de ajutorul lor pentru imbunatatirea standardizarii produselor si valorificarea modelelor care functioneaza – poate chiar reglementari legislative cu privire la problema ipotecii de gradul doi.

Acesta este sfârsitul creditelor securitizate?

Nu. Este o chestiune de reintoarcere la principiile de baza si de tragerea la raspundere pentru actiunile pe care le facem. Nu au existat motive pentru renuntarea la verificarea veniturilor si evaluarea caselor in cazul imprumuturilor. De fapt, este simplu: trebuie sa retragem din sistem ceea nu a avut logica niciodata. Daca alegem o persoana fara studii financiare si ii oferim un credit cu risc ridicat, ar trebui sa existe o supraveghere atenta si consiliere. Altfel, totul este absurd.

Revansa consilierilor de clientela asupra traderilor “vedeta”

Bear Stearns, Lehman Brothers, Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley. De peste 20 de ani cele 5 banci de investitii erau visul oricarui bancher. Motivul este simplu- discutam despre profituri uriase si despre bonusuri pe masura pentru angajati. In 2006, cei 170 000 de angajati ai celor 5 banci imparteau la final de an 36 de miliarde de dolari sub forma de prime. Puterea si opulenta afisata nu era dublata decat de aroganta cu care traversau lumea financiara. Dar, in cateva luni, « gasca » celor 5 s-a spart. Bear Stearns s’a lasat cumparata de JP Morgan, ca solutie indicata de FED. Lehman Brothers a falimentat, Merrill Lynch s`a lasat preluata in urma catastrofei de BoA, iar in ceea ce priveste ultimele bastioane ale bancilor de investitii (Morgan Stanley si Goldman Sachs), acestea sunt pe punctul de a`si schimba statutul in holding bancar, ceea ce le`ar permite sa beneficieze de planul de salvare al FED si Trezoreriei. Paradoxul vine din faptul ca statutul de banca de investitii a fost infiintat dupa crahul din 1929, pentru a separa activitatea investitionala de cea care permitea bancilor constituirea de depozite in incercarea de a evita o catastrofa similara celei din aceasta perioada. Practic, asistam la revansa consilierilor de clientela asupra traderilor « vedeta ». Si am fi ipocriti sa nu observam pe alocuri zambetul bancherilor europeni. Dupa ani de umilinta, acestia apreciaza din plin,  mica lor revansa.