Din culisele grevei din BCR (II).

Revin cu consideratiile asupra grevei din BCR, pentru a intelege cum de s`a ajuns aici la cea mai mare banca din sistem si care ar putea fi solutiile viabile. Marturisesc de la inceput ca nu am privit cu ochi buni conditia impusa de managementul BCR, ca discutiile patronat-sindicat sa nu depaseasca doua ore, (mai ales ca problemele erau cu adevarat grave) iar numarul de subiecte abordate sa se limiteze la 5.

Redau acum opinia exprimata de Oana Maria Kramer in cadrul celei de-a doua teme : modul de alocare a targeturilor.

„Salariatii muncesc foarte mult pentru realizarea acelor obiective dinainte stabilite, fiecare cum a stiut mai bine, unii si-au perfectionat studiile, altii si le-au completat, asta in conditiile unui program de lucru incarcat cu familii de intretinut, cu copii la scoala, cu cazuri aparte de probleme de sanatate, cu ignorarea problemelor de sanatate(….) Pentru toate sacrificiile si eforturile depuse de salariatii bancii acestia, vrem sa subliniem, nu doresc mila, o bataie pe umar sau compasiune pentru situatia lor pentru viata lor petrecuta in banca. Dorim doar respect si consideratie, asa cum este normal intre doi parteneri, respectiv intre salariati si patronat.

Am dorit sa punctez aceste cateva aspecte pentru a va aduce la cunostinta cateva informatii despre personalul bancii pe care poate nu ati ajuns sa le cunoasteti inca, pentru ca in toate deciziile luate de Comitetul executiv trebuie luata in considerare componenta personal.

Desi toate subiectele trecute pe agenda acestei intalniri sunt foarte importante asa cum mai sunt si multe altele - concedierile colective cu repercusiuni directe asupra efectivului de personal, programul de lucru, orele suplimentare efectiv lucrate si eronat evidentiate si neplatite, tintele de vanzari, calitatea portofoliului de credite si persoanele considerate raspunzatoare, abuzurile si hartuirile din teritoriu, centralizarea functiilor de BO din teritoriu si incarcarea functiilor de FO cu mare parte din atributiile ce trebuiau centralizate efectiv, semnarea de acte juridice, in speta ipoteci, de catre consilieri client fara pregatire juridica care sa le asigure minimum de cunostinte necesare pentru acest lucru, sarcini care, din pacate, consuma foarte mult timp, un element foarte scump in acesta activitate, prea multul bun simt al salariatilor, etc – toate sunt foarte strans legate, dar pentru a respecta agenda aceste intalniri ma voi stradui sa ma limitez la un subiect foarte actual si cu un puternic impact asupra salariatilor si anume TINTELE SI MODUL DE ALOCARE AL LOR.

Primul aspect ar fi volumul tintelor, care dupa cum probabil va asteptati, vom spune ca este foarte mare. Intr-adevar este foarte mare. Avand in vedere faptul ca noi suntem varful de lance al bancii , suntem cei in contact permanent si direct cu clientii bancii, cu solicitarile si asteptarile lor, va spunem ca tintele alocate sunt foarte mari, si, sincer, dupa ce abia se termina un trimestru in care cu eforturi substantiale ai reusit sa relizezi tinta in proportie de peste 50% sau chiar foarte aprope de 100%, apar tintele noi alocate mai mari decat precedentele .

Se simte o oboseala a fortei de vanzare a BCR, nu se poate lucra relaxat si cu zambetul pe buze in aceste conditii de stress maxim, cu clienti din ce in ce mai nemultumiti si mai frustrati, cu o incordare fata de gradul de realizare amintit prin mailuri zilnice de conducerea judeteana, cu ore suplimentare muncite in regim permanent, doar doar ai vreo sansa sa faci cat mai mult din tinta alocata.

Salariatii BCR muncesc in conditii greu de imaginat, cu sarcini suplimentare – semnarea ipotecilor, responsabili SSM, situatii de urgenta, responsabili calitate, pontaje, tichete de masa, in unitatile in care inca nu s-a centralizat BO retail, toata acesta activitate a blocat un salariat sau mai multi din FO, si cate si mai cate. Concedierile colective prin reducerea unor posturi\functii a caror activitate aferenta nu s-a centralizat efectiv, nu pot duce decat la blocaje in activitate asupra salariatilor din FO.

Ceea ce consideram noi ca trebuie avut in vedere la stabilirea tintelor este in primul rand o elementara normare de personal, pe functii, cu operatiuni specific cu produse specific cu client dedicati, pentru ca in conditiile actuale stabilindu-se aceste tinte plecand doar de la component profit, fara corelarea cu numarul de salariati active duce la o incarcare de tinta per om mult prea mare, greu de realizat si cu un impact psihic cu efecte in activitatea desfasurata si asupra sanatatii fizice si psihice a salariatilor BCR. Este foarte important acest aspect intrucat prin blocarea unor persoane in activitati secundare sau cu contracte de munca suspendate (concediu prenatala, de cresterea copilului, concedii medicale si chiar de odihna) tinta galeata déjà foarte mare, impartita la salariatii activi, devine si mai mare si cu impact direct asupra gradului de realizarea al acestora individual, la nivel de judet, la nivel regional si pe total banca. Spre exemplu la unitatea tip A din jud Bacau ieri, din totalul de consilieri client retail, lucrau efectiv doar 3, din care unul TL, diferenta fiind partial in concedii pentru cresterea copilului, concedii de odihna, partial alocat in zona rapida unde, de la introducerea noului formular de efectuare operatiuni, cozile sunt interminabile, clientii foarte nervosi si salariatii nu fac fata.

Al doilea aspect legat de tinte pe care dorim sa-l supunem atentiei dvs. este abordarea unor indicatori sub forma cresterilor nete. Aproape in toate cazurile diminuarea numarului de clienti sau renuntarea la anumite produse din partea acestora in favoarea altor banci nu tine de calitatea de buni vanzatori sau de buni consilieri a salariatilor BCR.

Nu este corect ca eforturile sustinute depuse de acestia in atragerea de noi clienti prin acordarea de produse noi sa fie afectate prin deducerea din acestea a retragerilor clientilor, a refinantarilor solicitate de client in favoarea altor banci datorita politicii de costuri practicate de BCR vis a vis de concurenta, a rascumpararilor unitatilor de fond ordonate de clientii bancii, a renuntarii la cardurile de debit si credit.

Nu este corecta deducerea din realizarile unei perioade a acestor pierderi datorate clientelei, sa le fie imputata acestora prin afectarea recompenselor.

Un alt aspect foarte important legat de tinte si de modul de alocare al acestora este includerea in formula de calcul a premiilor a produselor subsidiarelor. Suntem de acord cu aprecierea conducerii BCR potrivit carei suntem oameni buni de vanzari, buni specialisti si profesionisti in abordarea relatiei cu clientul, si ca putem promova aceste produse cu succes dar nu suntem de acord cu introducerea acestora in tinte sub forma de indicatori cu repercusiuni asupra bonusarii salariatilor si mai ales cu aceasta crestere a pragului minim de realizari in special la aceste produse. Salariatii BCR ajung astfel sa nu mai promoveze produsele specifice bancare, purtatoare de profit, in favoarea acestor produse, pentru care subliniem, subsidiarele nu au o asemenea tinta, sau nu le promoveza inca. Salariatii BCR sunt din ce in ce mai putini, mai obositi, nu e normal incarcarea lor cu aceste tinte care nu duc decat la demotivarea acestora si in final la uzura morala a personalului cu efect direct asupra performantei BCR”

Din culisele grevei din BCR (I).

Inainte de a se declansa greva, adica pe la jumatatea lunii trecute, a existat o intalnire a managementului BCR si a Sindicatului. Din partea patronatului au fost prezentii toti cei 5 membri ai Comitetului Executiv al BCR, respectiv Dl. Dominic Bruynseels, presedinte Executiv, Dna. Oana Petrescu, vicepresedinte executivDl. Jean Andronie, vicepresedinte executiv, Dl. Helmuth Hintringer, vicepresedinte executiv siDl. Martin Skopek, vicepresedinte executiv. Inaintea discutiilor, presedintele BCR Dominic Bruynseels a tinut sa precizeze ca dincolo de orice discutii, se doreste o relatie de parteneriat cu organizatia sindicala si cu salariatii; ca este o intalnire oficiala dar cu un caracter informal, la care membrii Comitetului Executiv nu vor oferi raspunsuri in cadrul intalnirii ci dupa o analiza obiectiva;

Rprezentantul sindicatului a punctat si el, spunand in esenta urmatoarele:

*Este bine ca se recunoaste pentru prima data si in fata reprezentantilor salariatilor faptul ca BCR este o banca universala dar mai ales faptul ca linia corporate este foarte importanta pentru BCR, aceasta afirmatie fiind in contradictie cu zvonurile potrivit carora BCR se transforma incet, incet intr-o banca de retail;

*Linia functionala corporate nu a ridicat niciodata probleme care sa afecteze salariatii , managementul fiind asigurat de la cel mai inalt nivel astfel incat sa se obtina rezultate dar fara sa afecteze drepturile salariatilor;

A urmat apoi Rodica Florinela Hanculov, care a facut precizarea ca , daca ar fi avut in vedere doleantele salariatilor stresati si epuizati de ceea ce se intampla de 1 an de zile in BCR, nu ar fi fost aici deoarece exista solicitarea ferma de a se trece la forme de protest.

De asemenea, a transmis membrilor Comitetului Executiv faptul ca , la momentul privatizarii , salariatii s-au bucurat ca vor deni membrii unui Grup puternic in care exista respect fata de salariatii pe care ii definesc ca si colaboratori, un grup unde drepturile acestora sunt respectate.

Ea a solicitat ca salariatii BCR sa fie tratati ca si colaboratori, sa fie respectati si sa le fie respectate drepturile, exact asa cum se intampla in cazul salariatilor de la Viena!

Referitor la actualul program de lucru, Rodica a atins urmatoarele aspecte :

*a fost adoptat fara a se tine cont de pdv al FSI BCR cu mentiunea ca , ori de cate ori membrii Biroului Executiv al FSI BCR transmite un pdv urmare solicitarii patronatului, respectivul contine pdv al reprezentantilor organizatiilor sindicale afiliate si al celor aproximativ 9000 de membri de sindicat;

*nu are la baza o consultare cu cei aflati in relatie directa cu clientii BCR si nu corespunde nevoilor acestora ;

*nu asigura salariatilor viata sociala si familiala, cu mentiunea ca 70% sunt salariate iar rata divorturilor este foarte ridicata datorita faptului ca sunt nevoite sa lucreze zi-lumina si in zilele de repaos saptamanal iar de educatia copiilor nu se mai pot ocupa;

*nu este conform cu prevederile legale referitoare la durata maxima zilnica \saptamanala a timpului de lucru si nu face decat sa prelungeasca perioada zilnica pe care salariatii o petrec in banca, cu mult peste durata normala, aspect care a condus si in trecut la sanctiuni din partea organelor de control ale Inspectoratelor Teritoriale de munca;

*nu seamana sub nici o forma cu programele de lucru existente in celelate tari in care Erste are unitati bancare, solicitand ca apartenenta la Grup sa atraga si egalitate de tratament intre salariatii acestuia, intrebandu-i de ce suntem tratati cel mai rau in comparatie cu salariatii din celelalte tari;

*nu este posibil nici acum sa se stabileasca programe decalate sau in ture astfel incat sa se asigure servirea clientilor, cu atat mai mult daca nu se revine asupra concedierii consilierilor din fast area si a operatorilor ghiseu bancar;

*nu asigura pauza de masa a salariatilor si nu se vor plati orele suplimentare care, chiar daca nu se recunoaste, sunt prestate zilnic;

*epuizeaza salariatii si nu le da posibilitatea recuperarii fortei de munca, fara o justificare din pdv al profitabilitatii in privinta mentinerii unui program de lucru in zilele de repaos saptamanal;

Domnul Dominic Bruynseels a punctat elementele esentiale care se desprindeau din prezentarea colegei noastre, accentuind pe latura sociala si famliala care nu trebuie neglijata.

Jurnalul unui bancher. Al 13`lea pamflet

• A venit nea …Escu din BNR sa ia un imprumut ipotecar. Ca fiu`su a pierdut la poker doua bunaciuni de vile si nu mai are unde sta. I`am spus „Frate, hai sa iti calculam rata. Fisa fiscala ai adus`o? Buuuun. Te incadrezi la 300.000 de euro. Acuma incepem sa bagam matricea aia cu care te tot lauzi la televiziuni. Cat cheltui mata pe luna pe mancare? Teoretic, 200 de lei. Practic, vreo 500 ca te vad cam gras. Esti cam palid si o sa ai nevoie de o cura la munte, sa te mai intremezi. Iti scot 10 milioane din venit , ca atata e un sejur. Dupa cum respiri, ai probleme cu inima si o sa mai cheltui pe medicamente vreo 200 de lei. Basca o sa vrei sa`l mai ajuti pe fiu`tu cu cateva mii de euro pe luna, ca din cate stiu nu lucreaza nicaieri nenorocitul. Buuuuun…Ce`a mai ramas? Tragem prima linie, T1 aia de care vorbesti si ce vedem? Te mai incadrezi la un ipotecar in suma totala de 1487 de euro. Acuma, daca ma uit la picioarele matale, vad ca te paste o arterita. Alti bani, mosule. Trebuia sa ti`i scad din venit, ca sa nu te trezesti ca n`o sa mai ai din ce plati creditul! Iar noi vrem sa avem grija de tine, te`ai prins mosule?. Una peste alta, iti mai adaugam in cosul de consum cresterile in timp ale abonamentului la cablu, telefonie si Internet, ca iti dai seama ca n`o sa ramana 20 de ani la nivelul asta si uite frate, tragem linie. Ai dreptul la 235 de euro credit. Pe cel mult 25 de ani. Unde fugi, fratiorul meu?
• Am fost nevoit sa mai bagam niste comisioane, ca Ghetea negociaza cu aia de la ANPC renuntarea la comisioane variabile si ramanem dreaq fara profituri anul asta Asa ca vom da drumul „comisonului meteo”, calculat in functie de temperatura de afara in momentul acordarii creditului si „comisionul GT4UE5”, care desi suna tehnic e la oha si are valoare fixa, dar secreta. Ca s`o afli, platesti o taxa modesta, de 1 la suta din credit.
• De inaugurat luna viitoare prima sucursala a unei banci romanesti din Elvetia. Am facut rost de seminte pentru noul director, doi cocalari la poarta care sa te impinga din senin si cativa functionari care sa afiseze in permanenta o mina plictisita si iritata ca au de lucru. Mai trebuie vorbit cu cei de la IT sa faca ATMul de la intrare sa dea la fiecare 10 operatiuni sa dea minim 4 rateuri.
• Frate, au aparut normele noi de creditare. Niste tampenii. Cica sa pornim de la gradul de indatorare permis de BNR, dupa care incepem sa scadem in finctie de fluectuatii de curs, fluctuatii pe rata dobanzii si nu stiu ce alte socuri . Cacat. O sa dau credite asa cum am dat si pana acum. Vine fratiorul meu la mine si`l intreb direct. „Cat vrei, mosule?” Ala`mi spune suma, eu ii spun rata, batem palma si dupa doua luni ii dublez principalul. Ala vine iar la banca sa urle ca ce i`am facut cu rata, eu ii spun sa stea linistit ca`i refinantez imprumutul, dupa care iar ii dublez rata. Si uite-asa timpul trece si vine scadenta. Mare branza…..
• Ieri am votat noile norma interne, ca ramasesem ultimii care nu le aveau. Am facut un Comitet de Directie ca la mama lui, dupa toate regulile casei. Am avut si whiskey, si cateva fetitze pentru atmosfera…Asadar, in unanimitatea mea, am votat primele trei articole. „Art1. Femeile cu bust de peste 100 cm au dreptul la cat credit vor ele, ia mai da`l dreaq de grad de indatorare, ca o viata are omul! Art.2 Nu se admit derogari de la articolu 1 decat in anumite situatii pe care mi le voi aminti eu. Art.3 Fiica`mea e desteapta si aude cu ambele urechi”Dupa care am tras o perinita ca`n filmele cu Vandam.
• Ma gandesc sa nu mai dam credite in franci elvetieni. M`am saturat sa ma duc saptamanal in Zurich si sa car saci cu bani pana in garaj, ca sa am de unde da imprumuturi. Da`i dreaq de ghertzoi, sa se mai imprumute si`n lei, ca n`o sa crape!