BNR a marit asadar rata dobanzii la 9,75 %

Cresterea a corespuns asteptarilor pietei, majoritatea observatorilor economici estimand inca de ieri masura uata de BNR. Desigur, la canalele de stiri si in presa de maine iar se va scrie cum ca se vor scumpi creditele si ca vai mama lui de client bancar local. Asta chiar daca ar fi bine sa se arunce o privire asupra impactului acestei masuri asupra investitiilor si a jocului asteptarilor.

Studiile arată că impactul politicii monetare asupra procesului investiţional este mai mare decât cel asupra consumului sau alte componente ale cererii agregate. Investiţiile sunt influenţate de modificările în costul de utilizare a capitalului, variabilă stâns legată de rata dobânzii. Investiţiile în zona euro sunt sensibile, de asemenea, la restricţiile de lichiditate şi de cash – flow, respectiv de abilitatea agenţilor economici de a-şi plasa datoriile pe piaţă sau de a se împrumuta de la bănci. Aceleaşi studii empirice arată că răspunsul preţurilor de consum la modificarea ratei dobânzii depinde şi de influenţa acestei modificări asupra cursului de schimb, in sensul că, cu cât este aprecierea euro mai mare determinată de rata dobânzii, cu atât este mai mare scăderea inflaţiei.

Practic, o politică monetară transparentă este un ghid in aşteptările agenţilor economici cu privire la viitorul inflaţiei şi implicit a evoluţiei preţurilor. De aici rezultă ca  un nivel ridicat al credibilităţii băncii centrale fixează aşteptările în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor, situaţie în care agenţii economici nu vor creşte preţurile de teama inflaţiei sau nu le vor reduce din cauza dezinflaţiei. Impactul acestui comportament asupra condiţiilor de finanţare a economiei este urias, cu observaţia că aşteptările care pot fi declanşate de politica monetară pot aduce ajustări şi ale cursului de schimb şi nu numai ale preţurilor activelor. Ca urmare, cursul de schimb poate afecta aşteptările inflaţioniste prin importurile de bunuri care intră în consum. Pe de altă parte, schimbările în consum şi investiţii, ca urmare a modificărilor dobânzilor sau expectaţiilor privind nivelul acestora, pot aduce schimbări în cererea internă agregată în raport cu oferta naţională, ceea ce ar induce presiuni asupra preţurilor.

CEC Bank si CEC ca banc

Cand lucram la Business Standard, am scris despre rebrandingul CEC. Era prin septembrie 2007, cand primisem informatia ca se ofera 100.000 de euro pentru a gasi noul nume al CEC. Banio cat pentru tot brandingul imaginii Romaniei. Mai mult, cineva imi spusese inca de pe atunci ca e vorba de numele CEC Bank, dar oficialii bancii au negat pana la lacrimi. Acum aflam ca lucrurile asa stateau inca de pe atunci.

O fitzoasa isterica de la o agentie de publicitate m-a sunat atunci sa ma ameninte ca daca dau in presa informatia, ma da in judecata. L`a sunat si pe seful meu, a mai dat doua telefoane si in cele din urma nu am mai scris. Oricum, sa dai 100.000 de euro ca sa gasesti noul nume al bancii CEC si dupa o intensa concentrare sa gasesti “CEC Bank” e chiar o mare performanta. Ca doar nu era sa`i zica CEC Banca Popolare…

Pe cat pariem ca daca ramane Ghetea la conducerea CEC, iar guvernul nu pompeaza bani, CEC se duce pe….?

Cele mai mari ingrijorari ale bancherilor, via PwC

Peste doua treimi dintre bancheri spun ca nu ar putea face fata unor viitoare socuri din sistem. In 2006, tot doua treimi credeau ca nimic rau nu le poate afecta activitatea. “Pentru foarte multi bancheri, actuala criza este un ingrijorator semnal ca ceva trebuie schimbat in managementul riscului”, explica John Hitchens, seful diviziei de banking din PwC. Riscul de credit -acela ca cei imprumutati sa nu-si mai achite ratele- este vazut ca urmatorul risc care planeaza in sistem, dupa cel al lichiditatii. Gradul de indatorare al debitorilor este vazut de asemenea ca o problema, se mai arata in studiu.

Cele mai mari 10 ingrijorari ale bancherilor, potrivit PwC :

Azi
1. Lichiditatea
2. Riscul de credit
3. Credit spread (măsoară produsul dintre probabilitatea de intrare în faliment şi pierderea în caz de faliment a contrapartidei)
4. Operatiunile cu derivative
5. tendintele macroeconomice
6. Managementul riscului
7. Equities
8. Reguli prea multe si stricte
9. Ratele de dobanda
10. Fondurile de risc

2006
1. Reguli prea multe si stricte
2. Riscul de credit
3. Derivativele
4. Commodities
5. Ratele de dobanda
6. Dependenta de tehnologie
7. Fondurile de investitii
8. Guvernanta corporativa
9. Pietele emergente
10. Managementul riscului