O propunere. Externalizarea unor servicii ale BNR, dupa model norvegian.

În principiu, oricine posedă bancnote şi monede acordă un împrumut fără dobândă băncii centrale. Acest lucru permite băncii centrale să investească şi să obţină un profit pe capital echivalent împrumutului fără dobândă, asigurându-i astfelun venit din emisiunea de monedă (seignorage). Astfel, se poate afirma că beneficiarii acoperă anumite costuri legate de numerar. Dacă beneficiarii ar suporta toate costurile cu distribuţia numerarului, ar acoperi mai mult decât costul pentru utilizarea numerarului, ceea ce e ineficient. Drept pentru care, Norges bank a actionat in 3 etape. I. înfiinţat Norsk Kontantservice AS (NOKAS), deţinută în comun de bănci private şi Norges Bank.În etapa a doua se propunea reducerea numărului de depozite ale băncii centrale şi a perioadei din zi în care băncile să poată aduce sau retrage bani la/de la un depozit al băncii centrale, pentru care băncile să primească dobândă. Asociaţia băncilor nu a fost de acord, invocând necesitatea unor depozite pentru depozitarea interimară şi redistribuire şi a solicitat luarea în considerare a unor aranjamente cu depozitele private. Acest aranjament trebuia să se bazeze pe anumite reguli, conform cărora băncile să poată să-şi depoziteze numerarul şi să primească o anumită formă de remuneraţie, ca şi cum numerarul ar fi fost depozitat la banca centrală. Restul, aici