Cursul valutar de azi, de la analistii ING

Fara legatura cu postul anterior, Vlad Muscalu si Nicolae Chisdeciuc mi-au trimis analiza pietei valutare de azi, pe care o atasez. Azi am avut mai multe runde de e-mailuri cu Vlad si am convenit sa pun varianta in engleza a textului. Merg de multa vreme pe mana lui Vlad si a lui Nick Chisdeciuc, cei doi parandu`mi`se cei mai valorosi oameni ai momentului, pe acest segment.

Analiza de azi, o atasez aici

Ce se pierde cand ceva se castiga? Azi, ING Bank.

Discutam despre ING Bank. A zecea banca dupa active, care a raportat pe 2007 un profit brut de circa 22 mil. euro (72,9 mil. lei), mai mult decat dublu in lei fata de 2006, si implicit inversarea tendintei de scadere din anii anteriori. Un card de debit, cel pe care imi rulez salariul, este la ei.

Ora 17. Joi, 17 aprilie 2008. Acum o jumatate de ceas, care vasazica. Se duce cineva (persoana importanta) la un sediu ING sa`si faca un card. Se uita bancheritza in buletin, ii baga CNP`ul in computer, dupa care senin, decreteaza “Nu se poate!”. Clienta nu pricepe. Ce se intamplase? Acum mai bine de un an, intrase intr`o sucursala ING (cea de pe Colentina) sa vada in ce conditii poate sa ia un credit ipotecar. Aflea ca se incadreaza, bancherita ii face chiar un calcul, amintind in treacat ca trebuie sa aiba cont la ING, ii simuleaza un desfasurator, clienta zice nu multumesc si pleaca. Intre timp, bancherita ii deschide un cont real, care ii inghite clientei taxe anuale si in secunda in care scriu aceste randuri. “Cat trebuie sa va platesc?”, intreaba clienta. dorind sa lichideze povestea si sa isi faca un nenorocit de card. Afla ca mai putin de 100 de lei (un milion vechi) si scoate banii din geanta, sperand….”Noi nu avem casierie, suna sec raspunsul. Mergeti acolo unde vi s`a deschis contul”, ii spune sec, angajata lui Negritoiu. Da femeia un telefon de pe mobilul ei la agentie si afla ca desigur, este fericita titulara a unui cont ING pentru care, din cauza ca nu si`a achitat darile la timp, a ajuns la Biroul de Credit. Zuper treaba, zuper angajati.

Intrebare. Cat cheltuieste ING Bank pentru instruirea angajatilor? Si cine plateste de-lobotomizarea?

Profitabilitatea bancilor straine vs. a celor autohtone

Există o vastă literatură de specialitate referitoare la profitabilitatea băncilor. Majoritatea studiilor, însă, se concentrează asupra pieţelor cu o prezenţă scăzută a băncilor străine. În plus, aceste studii ignoră faptul că băncile străine pot fi afectate diferit de anumiţi factori în comparaţie cu băncile autohtone, precum şi de factori suplimentari, cum ar fi condiţiile din ţara de origine şi strategiile instituţiilor-mamă.

Concluziile unui studiu foarte interesant, arata ca profiturile băncilor străine scad odată cu dezvoltarea pieţelor de capital. Sau ca băncile preluate înregistrează un randament al activelor de 0,51% faţă de cel al băncilor autohtone, de 0,45%. Mai este dat exmplul BC a Poloniei, care arata ca datorită situaţiei economice din Germania, unele bănci germane au transferat profiturile realizate de sucursale la băncile mamă prin dividende foarte mari. De asemenea, Banca centrală a Ungariei menţionează scenariul în care datorită problemelor de pe pieţele din ţara de origine, băncile străine au evitat să sprijine cu capital sucursalele din străinătate. Studiul complet il aveti aici

O propunere. Externalizarea unor servicii ale BNR, dupa model norvegian.

În principiu, oricine posedă bancnote şi monede acordă un împrumut fără dobândă băncii centrale. Acest lucru permite băncii centrale să investească şi să obţină un profit pe capital echivalent împrumutului fără dobândă, asigurându-i astfelun venit din emisiunea de monedă (seignorage). Astfel, se poate afirma că beneficiarii acoperă anumite costuri legate de numerar. Dacă beneficiarii ar suporta toate costurile cu distribuţia numerarului, ar acoperi mai mult decât costul pentru utilizarea numerarului, ceea ce e ineficient. Drept pentru care, Norges bank a actionat in 3 etape. I. înfiinţat Norsk Kontantservice AS (NOKAS), deţinută în comun de bănci private şi Norges Bank.În etapa a doua se propunea reducerea numărului de depozite ale băncii centrale şi a perioadei din zi în care băncile să poată aduce sau retrage bani la/de la un depozit al băncii centrale, pentru care băncile să primească dobândă. Asociaţia băncilor nu a fost de acord, invocând necesitatea unor depozite pentru depozitarea interimară şi redistribuire şi a solicitat luarea în considerare a unor aranjamente cu depozitele private. Acest aranjament trebuia să se bazeze pe anumite reguli, conform cărora băncile să poată să-şi depoziteze numerarul şi să primească o anumită formă de remuneraţie, ca şi cum numerarul ar fi fost depozitat la banca centrală. Restul, aici