Despre cum a tras Romania o teapa SUA

In 1992, SUA a acordat Romaniei un credit de 30 mil dolari. Banii au ajuns la niste firme, care au cheltuit valuta, dupa care nu s-a mai aflat nimic despre ele.

Dar nu conteaza asta, ci faptul ca imprumutul era garantat de Statul Roman. Eo bine, zilele acestea, acelasi Stat roman care a luat valuta, a decis sa n`o mai dea inapoi. Deputatii s-au adunat si au legiferat tzeapa. Propunerea de rambursare a creditului si istoricul lui, le aveti  aici

Cum spuneam, in 18 martie, deputatii romani au votat sa nu mai dam niciun ban imperialistilor americani. Probabil ca daca le`am fi dat purcoiul de dolari, la cate probleme au ei acum, cine stie pe ce i`ar fi cheltuit.

Tzeapa romaneasca ieftina

Se mai pleaca si de la ZF…

..unul dintre cei mai inteligenti oameni de la ZF va pleca zilele urmatoare tot in media, dar nu la cotidianul concurent, asa cum se zvonise initial. Amanunte, zilele urmatoare.

Hristos a Inviat!

Chiar daca sunt ortodox, urez din toata inima “Hristos a Inviat!” celor care sarbatoresc azi praznicul Invierii Domnului.

Diferentele de calcul dintre cele doua culte au la baza utilizarea diferita a calendarelor, si asta de pe la 1582 când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocşi au rămas la calendarul Iulian. Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii bazaţi pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc şi data reală a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox.

Luna plină ecleziastică, în acest context, este calculată din vreme conform unor tabele bisericeşti, datele fiind prestabilite cu mult înainte. Ortodocşii, în schimb, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observaţiilor astronomice. O primă încercare de uniformizare a datei serbării Paştelui în toată lumea creştină a avut loc în anul 325, la iniţiativa împăratului Constantin cel Mare. Atunci primul Sinod ecumenic desfăşurat la Niceea a adoptat practica bazată pe calculul datei Paştelui care se reducea la următoarele norme: Paştele se va serba întotdeauna în prima duminică cu lună plină de după echinocţiul de primăvara; când prima lună plină de după echinocţiul de primavară cade duminica, Paştele va fi serbat în duminica următoare.

De-a lungul timpului au existat şi alte încercări de a „sincroniza” Paştele. Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul să fie recunoscut în funcţie de observaţiile astronomice luând în consideraţie meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Învierea.

Un dialog Vosganian- Isarescu, din 13 mai 1996

“In politica valutară, avem aici un economist reputat, domnul Mugur Isărescu, care din păcate, din cauza compromisului electoral este nevoit să repete ceea ce a făcut în timpul guvernării Stolojan. Supraevaluarea leului nu este decât un avantaj iluzoriu pentru că deşi ieftineşte importurile şi ieftineşte susţinerea sectorului de stat, împovărează exporturile şi creează export de venit naţional. Şi cel care va plăti este cel care va urma pe acest scaun guvernamental. În ceea ce priveşte politica monetară, domnule Mugur Isărescu, dumneavoastră ştiţi cu siguranţă câte tensiuni inflaţioniste s-au acumulat. S-a vorbi de politica de macro-stabilizare, ea s-a petrecut în 1994 aşa: era suficient un birou cât această tribună, control monetar, controlul creditului, ridicarea dobânzilor, amânarea votării bugetului până în lunile mai-iunie, pentru ca infuzia investiţională să fie întârziată şi folosirea ratei de schimb ca ancorat inflaţionistă. Acestea au fost măsuri administrative. Ele nu s-au repercutat printr-o politică reală la nivelul reformei micro-economice.

Realitatea s-a răzbunat. Ne-am lăudat cu creşterea economică. A fost o creştere economică energofagă şi paradoxal ea n-a făcut decât să adâncească deficitele economiei româneşti.”