Stabilitatea financiara incepe de la 8,30 iar politicile monetare dupa 9

…sau cel putin asa zice Regulamentul BNR, care reglementeaza inclusiv cine si pe la ce poarta are dreptul sa intre la Banca Centrala. Cititi aici

Fiscal deficits and inflation – Journal of Monetary Economics

Teoria macroeconomica postuleaza ca deficitele fiscale persistente sunt inflationiste.  Studiile empirice au avut însa un succes limitat în dezvaluirea acestei relatii. Analiza cuprinde date pentru 107 tari pe perioada 1960-2001, iar rezultatele rarata o puternica legatura pozitiva între deficite si inflatie în cazul tarilor cu rata înalta a inflatiei, dar infirma legatura dintre deficite si inflatie în cazul tarilor cu economii avansate si rata scazuta a inflatiei. O teorie bine înradacinata în macroeconomie afirma ca guvernele care înregistreaza deficite persistente vor trebui mai devreme sau mai târziu sa finanteze aceste deficite prin crearea de masa monetara (seignorage), producând astfel inflatie. Aceasta teorie, cu toate ca nu respinge importanta altor mecanisme prin care este alimentata inflatia, iar aceasta devine persistenta, sustine ca dezechilibrele fiscale ramân în centrul modelelor

Bancile au trecut la Basel II. Ce inseamna asta?

…Finanţări mai relaxate în sectorul retailul şi mai scumpe în cel public, o accelerare a consolidării bancare şi o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte modul de calcul al riscului din partea instituţiilor financiare. Acestea sunt noutăţile pe care Acordul Basel II, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008, le va aduce pe piaţa bancară locală, sunt de părere jucătorii bancari. Sub aspectul impactului, sectorul de retail apare ca fiind clar privilegiat de prevederile noului acord. La polul opus se află expunerile cu risc suveran. Pentru acestea, cerinţele de capital cresc în cazul statelor cu ratinguri sub nivelul AA, în mod progresiv pe masură ce ratingurile sunt mai slabe. Acest lucru constituie un impuls suplimentar ca prin politici economice coerente şi sănătoase să-şi îmbunătăţească riscul de ţară materializat prin ratinguri. In ce priveşte impactul asupra sectorului bancar, băncile mai mici ar putea avea dificultăţi în suportarea costurilor legate de acest proces, care se materializează în achiziţionarea de sisteme IT&C performante, angajarea de specialişti, pregătirea personalului, constituirea de baze de date etc. Rekkers spunea ca BT a cheltuit circa 500.000 euro pt implementarea Basel II

Boboteaza

Imi aduc aminte, baiat de preot fiind, cum mergeam cu tata de Boboteaza la sfintit casele.  Aceia au fost primii bani munciti, intr`adevar. Din ei mi`am cumparat primul magnetofon- Kashta. Obiceiurile de Boboteaza sunt printre cele mai frumoase la noi. Chiar daca sunt off topic, urez la multi ani celor care s`au nascut in aceasta zi, considerata aducatoare de noroc.

Obiceiuri de Boboteaza : In semn de rasplata se dadeau: bucate (“desagarului”), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maria, Mama lui Iisus, va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.